Die Querdenker Logo

Workshop-ul de inovaţie socială

Economia socială

“O poveste de succes despre dezvoltare, integrare şi afaceri”

Economia socială, care cuprinde întreprinderile non-profit cu obiective sociale, joacă un rol esenţial în economia europeană. Aceste întreprinderi sunt prezente în majoritatea sectoarelor de activitate, şi oferă în jur de nouă milioane de locuri de muncă în UE.

Economia socială este o sursă importantă de antreprenoriat şi locuri de muncă în domenii în care companiile mainstream consideră faptul că investiţiile efectuate nu aduc suficiente câştiguri. Economia socială este o sursă importantă de creare de locuri de muncă, deoarece este mai puţin dependentă de variaţia ciclului de afaceri şi oferă de obicei servicii ce necesită folosirea intensă a forţei de muncă şi care sunt folositoare din punct de vedere social.

Economia socială are o istorie lungă în lucrul cu şi pentru persoanele dezavantajate din societate. Legăturile strânse cu comunităţile locale şi structurile de guvernare democratice ajută la consolidarea şi dezvoltarea capitalului social. Multe din organizaţiile sale au un rol istoric bine stabilit în sprijinirea incluziunii active a persoanelor dezavantajate. Economia socială a demonstrat faptul că poate îmbunătăţi foarte mult statutul social a domeniilor în care companiile mainstream şi angajatorii nu investesc.

În special, întreprinderile sociale construiesc legături către angajarea persoanelor care altfel ar rămâne excluse de pe piaţa forţei de muncă şi satisfac o mare varietate de grupuri dezavantajate, iar în timp ce unele se comportă ca „trambuline” temporare către alte locuri de muncă permanente, altele oferă ele însele locuri de muncă protejate permanente pentru persoane cu probleme mai grave de excludere.

În mod evident, economia socială nu trebuie văzută doar ca o modalitate de creare de locuri de muncă. Aceasta satisface totodată nevoia de servicii şi asistenţă socială, altele decât cele oferite de către economia de piaţă sau de către autorităţile publice. Economia socială produce bunuri sau servicii ce răspund nevoilor locale specifice. Economia socială şi cel de-al treilea sector nu sunt doar actori economici semnificativi, ei joacă totodată şi un rol cheie în implicarea membrilor lor şi a cetăţenilor europeni în societate. Aceasta tinde să implice în managementul său şi alte părţi interesate şi să includă muncitori, voluntari şi utilizatori.

Economia socială şi-a demonstrat capacitatea de a aduce inovare socială. De exemplu, serviciile sociale au un impact pozitiv asupra reconcilierii profesionale şi a vieţii private, egalităţii de şanse, calităţii vieţii de familie, şi sunt interesate de copii, bătrâni şi persoane cu dizabilităţi. Proiectele cu un impact pozitiv asupra mediului sunt un alt aspect important asupra naturii inovatoare a economiei sociale.

Întreprinderile din cadrul economiei sociale au un mod unic de a face afaceri deoarece combină performanţa economică, reciprocitatea dintre membri şi deseori realizarea unor obiective sociale ca scop al afacerii.

Economia socială are de asemenea un rol important în atingerea obiectivelor noii strategii Europa 2020 elaborată de către Comisie pentru dezvoltarea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. De fapt, economia socială poate contribui la cele trei obiective prioritare ale Strategiei Europa 2020 legate de:

1. dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
2. promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
3. promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

În ciuda importanţei crescânde a economiei sociale, încă mai poate fi exploatat un mare potenţial în

• crearea locurilor de muncă de o calitate ridicată,
• crearea locurilor de muncă verzi,
• atragerea şi păstrarea în piaţa muncii a persoanelor care în momentul de faţă sunt excluse din aceasta,
• întărirea coeziunii sociale, economice şi regionale,
• generarea de capital social,
• promovarea cetăţeniei active, a solidarităţii şi a unei economii cu valori democratice,
• susţinerea dezvoltării durabile şi a inovării sociale, tehnologice şi de mediu.

Pentru perioada 2007 – 2013, regulamentul ESF subliniază rolul economiei sociale în promovarea căilor de integrare şi de re-intrare în piaţa muncii şi crearea de locuri de muncă pentru persoanele dezavantajate şi cu handicap. În acest context, statele şi regiunile membre au inclus integrarea strategiilor referitoare la economia socială în programele lor operaţionale ESF şi în unele cazuri au identificat economia socială ca o problemă despre care ar putea să împărtăşească din experienţa şi practica lor în cadrul capitolelor de cooperare transnaţională din cadrul programelor ESF.

Avem mai mult de 25 de ani experienţă în dezvoltarea şi implementarea ofertelor de economie socială în Austria. Fostul ministru al protecţiei sociale, Dr. Alfred Dallinger a creat în cadrul activităţii sale, sub titlul „politici experimentale în piaţa muncii”, un mediu adecvat dezvoltării acestor ateliere. Patru cauze principale sunt responsabile pentru această dezvoltare din ultimii 25 de ani:

• Reducerea şomajului şi oferirea de locuri de muncă speciale grupurilor vulnerabile a fost o importantă prioritate politică. Ţinta la începutul anilor 80 a fost angajarea totală şi o rată a şomajului mai mică de 3%.
• A avut încredere în ONG-uri. A recunoscut faptul că acest tip de activitate nu poate fi desfăşurat de către guvern şi autorităţile sale publice. Aşa că a căutat parteneri pentru a face aceste experimente şi a găsit ONG-uri cu care a dezvoltat o structură bazată pe încredere şi respect care funcţionează şi acum.
• A găsit persoane creative cărora le-a dat instrumentele necesare pentru a îşi folosi creativitatea pentru a crea noi idei de dezvoltare şi aceştia au căutat în restul Europei exemple de succes în acest tip de proiecte.
• A oferit posibilităţi financiare pentru a desfăşura această activitate cu o structură foarte bună de sustenabilitate.

Ca parte de introducere a acestei politici experimentale pe piaţa muncii, întreprinderile social-economice din Austria au fost privite ca o măsură instituţională împotriva şomajului, în mod special pentru integrarea pe termen lung a şomerilor.

Ofertele economiei sociale sunt privite în Austria ca o ofertă secundară pe piaţa muncii, deoarece acestea primesc bani de la administraţia publică pentru munca lor şi pentru a le permite să supravieţuiască pe piaţă. După aproape 30 de ani trebuie să ne gândim la această diviziune deoarece:

• Şi multe întreprinderi şi industrii mari primesc foarte mulţi bani atunci când încep să dezvolte o afacere într-un loc nou sau într-o ţară nouă. Aceasta înseamnă că locurile de muncă sunt susţinute cu bani publici
• Banii pe care serviciile de economie socială le primesc nu sunt pentru produsele vizibile pe care acestea le produc. Banii sunt destinaţi serviciilor de consiliere şi integrare a grupurilor vulnerabile. Acesta este preţul beneficiului social. Prin urmare nu este o subvenţie, este mai degrabă preţul acestor servicii speciale destinate comunităţii.

Contractele de muncă sunt pe perioadă determinată, aşa că strategia este una de activare şi integrare. Perioada acestor contracte de muncă devine din ce în ce mai scurtă. La începutul ofertelor din cadrul economiei sociale aveam posibilitatea de a oferi contracte de muncă pentru 36 de luni, iar la momentul de faţă avem o durată medie de aproximativ 7 luni. Aceste schimbări sunt nişte greşeli, iar asistenţii şi pedagogii sociali austrieci spun că nu este posibilă dezvoltarea unui proces pedagogic social holistic într-un timp atât de scurt. Acum, ţinta este o strategie de integrare rapidă în piaţa muncii, cu o dorinţă mai scăzută de a asigura sustenabilitatea acestei integrări. Acesta este motivul pentru care asistenţii sociali austrieci întâlnesc acelaşi client de două, trei sau mai multe ori într-o perioadă de câţiva ani. Aceştia îi numesc clienţi rotativi - „revolving door”.

Serviciile economice sociale în Austria sunt reprezentate de întreprinderile mici şi mijlocii. Membrii cheie ai personalului care au abilităţi de bază în pedagogia socială şi membrii ocazionali ai echipei lucrează împreună în diferite afaceri. Asistenţii şi pedagogii sociali contribuie şi ei în cadrul echipei. Trainingul pentru beneficiarii serviciilor (membrii ocazionali ai echipei) este orientat în principal către diverse abilităţi necesare muncii, ca punctualitate, responsabilitate, performanţă în muncă, training de self-marketing ş.a.m.d. Uneori sunt pregătiţi în vederea dobândirii unor abilităţi profesionale, dar nu în vederea atingerii întregului standard ocupaţional. Ţinta principală este creşterea angajării acestora. Furnizorii de servicii încearcă să dezvolte şi să ofere condiţii de muncă realiste pentru diferite domenii. Prin urmare, într-un restaurant aceştia întâlnesc clienţi reali, într-un parc tund iarba iar într-un garaj repară maşini adevărate, iar toţi clienţii trebuie să plătească un preţ normal pentru aceste servicii.

Procentul surselor financiare proprii din bugetul total depinde de diferitele tipuri de servicii, dar în general acesta este de 45%-65%. La începutul acestei dezvoltări am încercat să vindem ideea socială şi beneficiile pentru comunitate. În ultimii 15 ani am schimbat complet strategia noastră de marketing deoarece deseori clienţii consideră faptul că produsele din cadrul economiei sociale nu sunt de o calitate ridicată, iar sublinierea excesivă a scopului social al muncii noastre ar însemna stigmatizarea utilizatorilor serviciilor. Aşa că am schimbat această strategie şi acum vindem calitate la un preţ standard pe o piaţă deschisă şi în competiţie egală cu companiile private. Munca noastră este la mijlocul dintre pedagogia socială şi scopul economic cu drepturi egale.

Angajaţii ocazionali au un contract de muncă comun care se bazează pe diferitele contracte de muncă colective. Deci au un salariu comun. Pentru mulţi din beneficiarii serviciilor noastre, aceasta este prima oară după mult timp când primesc un salariu. De aceea, impactul acestui salariu asupra stimei de sine şi asupra sentimentelor lor în general, este de cele mai multe ori foarte bun şi important, iar acest impact este de asemenea începutul unui proces durabil de schimbare.

La începutul serviciilor de economie socială în Austria, ofertele erau concentrate în anumite domenii. După aproape 30 de ani se poate alege din următoarele posibilităţi:

ateliere pentru mobilă, grădinărit, peisagistică, fierărie, lăcătuş, bicicletă, restaurant, hotel, spălătorie, călcat, vânzare produse în magazine mici, reciclare, reparaţii, coafor, garaj pentru automobile, servicii de livrare, de curierat, de renovare, grafică şi design, centre de imprimare, centre de copiere, legare cărţi, ceramică, producţia de scaune cu rotile, responsabil cu necesarul de papetărie si birotica de birou, cusut, cafenele, servicii de îngrijire la domiciliu, servicii de curăţenie, centre de cercetare, agricultură, creşterea animalelor şi multe altele.

În 2009, ofertele economiei sociale au simţit un suflu de Renaştere în Austria. Datorită crizei economice, autorităţile publice au investit cu 25% mai mulţi bani în serviciile de economie socială pentru oferi suport persoanelor vulnerabile care şi-au pierdut locurile de muncă. Deci, după cum puteţi vedea, în Austria, economia socială încă este o unealtă în cadrul strategiilor de piaţa muncii activă, iar impactul pozitiv al acestor servicii nu poate fi negat. Există sute de studii care arată impactul pozitiv asupra:

• stimei de sine al beneficiarilor serviciilor
• nivelului lor de angajare
• competenţelor lor sociale
• economiei în general
• comunităţii

Acesta este un studiu german care arată faptul că este de zece ori mai scump să aduci şomerii înapoi în piaţa muncii după 4 ani de şomaj decât să finanţezi un loc de muncă pentru ei într-un proiect de economie socială.

În următorii ani trebuie să fim atenţi să nu distrugem instrumentele de economie socială din Austria cu argumentele economiei de piaţă. Trebuie să schimbăm balanţa dintre scopurile sociale şi economice de la 50-50 la 40-60 în favoarea scopurilor sociale. De doi sau trei ani discutăm foarte mult despre ideile noi de muncă - ideile noi de cultură conform Prof. Frithjof Bergmann. Poate că ar trebui să ne orientăm mai mult activităţile către întrebări ca „ce îmi doresc cu adevărat să fac?” şi apoi către nevoile pieţei muncii şi economice. Sunt sigur că vom avea câteva schimbări în cadrul proiectelor austriece cu privire la teoria Prof. Frithjof Bergmann. Experienţa arată faptul că avem sustenabilitatea cea mai ridicată a muncii noastre atunci când utilizatorii serviciilor noastre identifică soluţiile şi rezultatele şi apoi şi le însuşesc. Acest lucru se întâmplă atunci când aceştia ştiu cu adevărat ceea ce vor să facă în viitor.

Cea mai mare problemă pentru economia socială este acceptarea noastră. Foarte multe persoane nu pot accepta faptul că aceşti oameni primesc un salariu normal. Poate că acelaşi lucru se întâmplă atunci când primesc un loc de muncă. Foarte multe persoane cred că utilizatorii serviciilor noastre sunt leneşi şi nu sunt capabili să facă lucruri folositoare. Dar de cele mai multe ori, aceşti oameni nu acceptă aceste grupuri vulnerabile ca parte a societăţii noastre. Trebuie să ştim faptul că uneori oamenii au nevoie de 100% din motivaţia şi potenţialul lor pentru a aduce 50% din nivelul mediu de realizare. Pentru a exista în societăţile noastre şi pentru a putea participa la maxim este necesar un venit de bază care să asigure nevoile zilnice. Oferirea doar de ajutor financiar pentru grupurile vulnerabile contribuie la supravieţuirea lor, dar această strategie combate independenţa şi întreaga integrare în comunitate ca membru activ şi complet acceptat. Economia socială este una din posibilităţile de a oferi acest venit grupurilor vulnerabile pe de o parte şi de a avea o valoare economică adăugată pe de altă parte.

Modul în care sunt gândite proiectele de economie socială în Austria în ultimii ani nu este bun. Autorităţile reduc durata deoarece economisesc bani şi aduc la aceste servicii mai mulţi oameni într-o perioadă de timp mai scurtă. Dar folosirea proiectelor de economie socială ca un instrument pentru coaliţia dintre reabilitarea socială şi vocaţională şi integrare poate fi o poveste de succes şi în România.

Tom Zuljevic-Salamon
Die Querdenker
Austria